Aflați într-una dintre categoriile care au continuat să lucreze, în ciuda pandemiei, în cele mai multe cazuri singuri în cabină și (mai ales, în ultimul timp) fără informații foarte clare privind regulile aplicate de fiecare stat în parte, șoferii se simt, în multe cazuri, expuși unor riscuri suplimentare. De aceea, este cel puțin de înțeles că trec prin momente în care experimentează teama.

Fiecare dintre noi a experimentat, de fapt, măcar o dată, starea de teamă și anxietate și cred că suntem de acord că sunt situații în viață când este sănătos să experimentezi frica. Dar, în același timp, sunt momente când frica resimțită ne poate bloca sau ne induce comportamente disfuncționale.

Acest tip de comportamente se nasc atunci când frica este disproporționată comparativ cu situația de fapt și iar starea noastră de bine este afectată.

Vă propun să facem împreună o radiografie a anxietății și, prin cunoaștere, să îi netezim asperitățile.

Pentru început, aș vrea să observăm că, deși, în limbajul comun, anxietatea și teama sunt folosite ca sinonime din perspectiva terapiilor cognitive, nu există un semn de egalitate între cei doi termeni.

Frica este un răspuns automat, natural, în fața unei situații, persoane sau circumstanțe cu potențial periculos.

Anxietatea, pe de altă parte, reprezintă o stare complexă și de durată, născută pe baza fricii. Anxietatea se naște atunci când anticipezi o situație potențial periculoasă, fără a avea o bază reală. Persoana anxioasă se teme de viitor, anticipând pericole în acțiunile viitoare, chiar dacă nu există o bază reală.

Frica se află în inima anxietății, dar, așa cum spuneam, anxietatea este o stare complexă care ne afectează pe multiple planuri.

Fizic:

apar palpitații

ritm cardiac alert

senzație de sufocare

ghem în stomac

Cognitiv:

se manifestă teama de a pierde controlul

pierderea obiectivității

teama de a fi judecat

gânduri catastrofice

Comportamental:

vorbim despre evitare

fugă

hiperventilare

Emoțional:

se manifestă o stare de tensiune

neliniște

frustrare

Înțelegând și deconstruind episoadele anxiogene, putem începe să controlăm anxietatea.

Astfel, de fiecare dată când ne simțim anxioși, putem să luăm o foaie de hârtie și, pentru fiecare gând anxiogen, să descoperim frica ascunsă sub acesta.

Apoi vom nota modurile în care am fost afectați la nivel fizic, cognitiv, comportamental și emoțional și vom construi strategii de contracarare a acestor efecte.

În pasul următor, ne vom antrena, împreună cu un partener, pentru a integra tehnicile de gestionare a efectelor anxietății.

Ca orice lucru care funcționează, avem nevoie de timp până vom deveni eficienți, dar important este să perseverăm în practică și să nu ne fie teamă să cerem ajutor, atunci când situația ne depășește.

ziuacargo.ro